miercuri, 18 noiembrie 2015

Despre domnul Iohannis în această zi, a victoriei domniei sale


Să fim atenţi la simbolistica politică.

Preşedintele este cel care „instalează” pe miniştri? Care mai este rolul premierului? Unde mai este separarea puterilor în stat?

Alt aspect interesant: primul minister vizat a fost Ministerul de Interne. O ceremonie pompoasă a fost organizată pentru instalarea ministrului de interne de către preşedintele Iohannis.

De ce ministrul de interne? Poate pentru că ar fi fost cusută cu aţă albă o astfel de ceremonie la ministerul de justiţie. Acolo, nu e aşa? există o sensibilitate ridicată faţă de ideea „independenţei” justiţiei.

Mesajul este însă, clar, unul de forţă. Guvernul Iohannis (căci e evident pentru toată lumea că este guvernul preşedintelui) transmite un mesaj către societate- nu e gândit să asigure un interimat. Este gândit să producă o schimbare.
De altfel, Iohannis a subliniat în cadrul acestei ceremonii: „domnule ministru, eu vă cer să IMPUNEŢI legea”- mesaj de forţă, cu care nu ne-a obişnuit niciun preşedinte până acum. Nici măcar Traian Băsescu.
Apoi a urmat al doilea minister de forţă- al Apărării Naţionale.
De altfel acesta a fost şi mesajul preşedintelui Iohannis în celelalte două discursuri ţinute de el astăzi- unul la Cotroceni, altul la palatul Victoria (iar interesant- semn că a ţinut să sublinieze că ambii centri de putere sunt ai săi).
Domnul Iohannis, invocând autoritatea „societăţii”, a urecheat pe politicieni, a ţinut să se distanţeze de ei, a subliniat „independenţa” guvernului său – deşi, de la Prună la Bostan, miniştrii acestui guvern sunt departe de a fi nişte „tehnocraţi” independenţi politic şi a cerut reforma partidelor.
Este foarte interesant faptul că, dacă domnul Cioloş a încercat în al doilea discurs din Parlament, să sublinieze subordonarea constituţională a guvernului faţă de Parlament, domnul Iohannis, în discursurile sale, a subiniat cu totul altceva- faptul că votul masiv de astăzi pentru investirea guvernului, ar trebui să loializeze Parlamentul faţă de guvern- care are, spune domnul Iohannis „toată legitimitatea” (deşi nu are, oficial, o majoritate parlamentară în spate- votul de încredere de astăzi nefiind echivalent cu obligaţia de a te consolida într-o majoritate parlamentară).
Dramatic este însă cu adevărat faptul că domnul Iohannis, invocând „strada” (60 de mii de manifestanţi în ziua lor „bună” şi care nu doreau toţi aceleaşi lucruri) pe care pretinde că a ascultat-o şi i-a preluat mesajul, încearcă complet nedemocratic să submineze Parlamentul- legitimat de 9 milioane de voturi.
Această dramă- pe care am trăit-o şi în timpul anilor de prezidenţiat ai domnului Băsescu- este cauzată de două probleme de care au suferit ultimii noştri preşedinţi:
a) Neînţelegerea faptului că Parlamentul reprezintă cea mai mare parte a populaţiei şi, prin natura sa, este un spaţiu al dezbaterilor şi polemicilor, nu al dictatelor.
b) Boala puterii.
P.S. Preşedintele Traian Băsescu, deşi a făcut mari derapaje de la democraţie, nu le-a făcut chiar din primul an la Cotroceni. De asemenea, niciun moment preşedintele Băsescu nu a beneficiat de un climat atât de favorabil- o clasă politică timorată (cu excepţiile notabile ale lui Tăriceanu şi….Băsescu), partide obediente şi o mass-media mai degrabă interesată să perpetueze mitul Iohannis şi mitul „străzii”, decât să fie câine de pază al democraţiei.
Autor: Bogdan Duca

vineri, 13 noiembrie 2015

ŞASE -ŞASE ,PORŢI ÎM CASE , BABA JOACĂ BABAROASE : IREVOCABIL - Carmen și Klaus Iohannis sunt escroci și hoți de case



Ieri, 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a emis decizia finală, definitivă și irevocabilă, după 16 ani de procese: Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis au pierdut imobilul situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, luat cu japca prin fals și uz de fals de la statul român. Astfel, prin  Hotarârea nr.  655/2015 din 12.11.2015, la dosar nr. 262/62/2014, s-a respins recursul celor doi proprietari-impostori.
Iată soluția pe scurt de pe site-ul Curții de Apel Brașov: „Admite excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la termenul din 03.09.2015, excepţie invocată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Constată nule motivele de recurs formulate de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner prin memoriul de recurs din 03.09.2015 împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Anulează recursul formulat şi precizat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine. Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată în recurs, formulată de intimaţii reclamanţi Antonescu Elisabeta, Oargă Ioan, Oargă Steluţa Ancuţa, Oargă Ioan Adrian. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.11.2015.” Atenție, Primăria Sibiu a acționat în favoarea fostului primar Iohannis, încercând să scoată din  proces Ministerul de Finanțe! Reise din acest pasaj al soluției Curții de Apel Brașov: „Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov.” Deci Primăria a făcut recurs, contestând mandatul Ministerului Finanțelor Publice! De acest aspect, cârdășia dintre actuala Primărie Sibiu, primarul interimar Astrid Fodor (Viceprimarul Sibiului, Astrid Fodor, o dovadă vie a balcanizării germanilor din România!) și soții prezidențiali Iohannis mă voi ocupa în viitor. Despre abuzul în serviciu prin care fostul primar Iohannis îl apăra pe escrocul Iohannis, într-un conflict de interese clar și strigător la cer, am mai scris: Primarul Iohannis Klaus Werner îl apără pe hoţul de case Iohannis Klaus Werner!
Am fost singurul ziarist care a scris și a vorbit la mai multe televiziuni naționale despre afacerile imobiliare necurate ale lui Iohannis Klaus Werner. Am scris timp de 15 ani permanent în publicațiile conduse de mine, „Justițiarul” și „Justițiarul sibian”, despre cele doua case furate de familia Iohannis prin uz de fals, la fel cum am scris și despre alte ticăloșii săvârșite de primarul de la acea vreme.  În tot acest deceniu și jumătate propagandiștii „neamțului cinstit” au afirmat, pe toate canalele media posibile, că sunt nebun ca să mă discrediteze. Uite că nu am fost nebun și justiția mi-a dat dreptate! Deși am fost singurul gazetar care l-a înfruntat pe Klaus Iohannis, ajuns președinte al României, observ cu amărăciune că acum apar o grămadă de scribălăi care susțin că ei au descoperit mânăriile, au investigat, au scris… „luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă, neicusorule”. Adevărul este că toți s-au inspirat din cele scrise de mine de-a lungul anilor și au copiat documentele apărute în articolele mele, deoarece eu am avut acces complet la absolut toate dosarele de judecată fiind parte civilă în aproape toate procesele lui Klaus Iohannis privind cele două imobile (N. Bălcescu, nr. 29 și G-ral Magheru, nr. 35) subtilizate de acesta, familia lui și complicele Baștea Ioan, de la statul român prin uz de fals.
Ambele case au fost luate prin acelasi Certificat de moștenitor, anulat tot de instanțele de judecată brașovene ca fiind eliberat pe bază de documente false, în anul 2005, când s-a pierdut și primul imobil furat de escroci, cel situat în Sibiu pe strada G-ral Magheru, nr. 35! La imobilul aceasta, al doilea pierdut de escroci, situat pe strada N. Bălcescu la nr. 29, a trebuit să fie anulat și contractul de vânzare-cumpărare fiindcă, spre deosebire de prima casă pierdută în anul 2005 în instanță, unde apăreau ca proprietari întregul trio de escroci (Iohannis Carmen, Lăzurcă Georgeta și Baștea Ioan), aici figura ca proprietar în Certificatul de moștenitor doar escrocul Baștea, complicele sotilor Iohannis. Acesta a vandut fictiv, la un pret de dumping, jumătate din imobil colegei lui de Certificat de moștenitor fals, Carmen Iohannis, plus bărbatu-său, ca să regleze cota de 50 % cu care Ioan Baștea i-a atras în acest jaf imobiliar pe soții Iohannis și pe mama-soacră a lui dom’ președinte. Nu am să mai reproduc întreaga poveste fiindcă am scris-o cu lux de amănunte în 21 mai 2014 la cald, imediat după ce hoții de case pierduseră procesul la Tribunalul Brașov. Fiind respins recursul, nu s-a schimbat nimic din cele scrise în urmă cu un an și jumătate. Aici puteți să lecturați articolul, acesta fiind însoțit de dovezi incontestabile: Klaus Iohannis a pierdut în instanţă al doilea imobil obţinut prin uz de fals

Mașina de propagandă se agită ca să-l scotă pe Iohannis basma curată, victimă sau măcar soțul escroacei


Mass-media aservită președintelui, de fapt cam 90 % din presa scrisă, radio și vizuală, în frunte cu reputații pupincuriști și gradații acoperiți, caută justificări penibile pentru a drege busuiocul. E greu de găsit argumente, din moment ce s-au pronunțat două instanțe, definitiv și irevocabil, pe aceleași documente, arătând că sunt false, la zece ani distanță (2005 și 2015). Mai mult, s-a demonstrat și motivat de către instanța de judecată CĂ IOHANNIS KLAUS WERNER NU ESTE CUMPĂRĂTOR DE BUNĂ CREDINȚĂ și nu poate invoca acest subterfugiu! Există totuși jurnaliști lingăi și postaci de internet care susțin aberația cu  buna credință a lui Iohannis în această cauză, cu toate că Tribunalul Brașov, prin Hotărârea nr. 235 din  16.05.2014 (menținută acum ca definitive și irevocabilă de către Curtea de Apel Brașov) prevede expres în motivare: „În ceea ce priveşte fondul cauzei, analiza acestuia trebuie să pornească de la cele constatate cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr 33/2005 a Tribunalului Brașov şi anume la împrejurarea că certificatul de moştenitor nr 90/1999 a fost declarat NUL ABSOLUT pe motiv că este fondat pe o cauză ILICITĂ şi s-a emis PRIN FRAUDAREA LEGII. (…) CAUZA ILICITĂ izvorâtă din FRAUDAREA LEGII ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, terţii, în speţă doar pârâtul KLAUS WERNER JOHANNIS NEFIIND APĂRAT DE PREZUMŢIA DE BUNĂ CREDINŢĂ, faţă de AMPLOAREA OPERAŢIUNII ILICITE rezultată din hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate (…) Actul juridic subsecvent, întemeindu-se pe un act juridic INCHEIAT PRIN FRAUDAREA LEGII SI FONDAT PE O CAUZA ILICITA, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei credinţe a terţului, mai ales că ACESTA ESTE SOŢUL celeilalte părţi contractante care la rândul său a participat la întocmirea actului nul iniţial.
Iată cum scoate detergentul pentru spălarea de păcate a  iohanișilor postul prezidențial (Ion Cristoiu spune că-i al SRI-ului) DIGI TV:  „Astfel, magistraţii Curţii de Apel Braşov au constatat că recursul formulat de familia lui Klaus Iohannis în acest dosar a fost depus prea târziu, procesul fiind astfel pierdut nu pe fondul cauzei, ci prin invocarea tardivităţii.” http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Klaus+Iohannis+a+pierdut+o+casa+din+centrul+istoric+al+Sibiului
Aceasta este o minciună sfruntată! Chestia cu tardivitatea este scoasă de Adela Mohanu, autoarea reportajului, din context. Exceptia tardivității nu este invocată de către instanța de judecată, ci de statul român reprezentat în proces  de mai multe instituții. Instanța doar o admite. Daca era doar atât, concluziile judecătorilor se opreau aici. Doar că aceste concluzii continuă cu esențialul, adică respingerea recursului! Procesul a fost PIERDUT PE FOND la Tribunalul Brașov, sentința fiind DEFINITIVĂ! Acum Curtea de Apel Brașov doar a confirmat sentința și a determinat ca aceasta să fie și IREVOCABILĂ!
Se vede clar că s-a judecat și nu este așa cum susține postul de televiziune unguresc în limba română, din moment ce s-a respins recursul. Doar în urma unei judecăți putea să fie admis ori respins recursul, iar instanța, în urma judecării, a deliberat: „Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine.” Recursul se judecă și poate să fie admis sau respins, ÎN URMA JUDECĂRII. În acest proces a fost RESPINS de ultima instanță! Daca era admis, doar atunci se casa soluția și se rejudeca fondul. M-a căutat și pe mine Adela Mohanu, corespondenta din Sibiu a postului unguresc de limbă română DIGI TV, ca să-i relatez despre procesul președintelui, eu fiind parte în proces, ca intervenient. Am refuzat să discut pe subiectul respectiv, tocmai fiindcă știam că este zadarnic și materialul care va urma o să fie părtinitor cu jupânul de la Cotroceni și insinuant în ceea ce mă privește. O cunosc pe domnișoara în cauză de când scria prin jalnica presă sibiană și știu câte parale face ca jurnalist „obiectiv”. Știu cât de obedientă a fost presa sibiană cu tartorul sas de la primărie, răsplătită fiind, pentru osanalele ridicate, prin  contracte de publicitate cu societățile comerciale subordonate administrației locale sau prin căpușarea unor evenimente culturale de către ong-urile constituite din ziariști locali. Modul în care a mințit jurnalista la postul respective de televiziune, dorind să inoculeze telespectatorilor ideea că hoții de case au pierdut procesul nu pentru că au fost escroci dovediți, ci datorită unor chichițe de procedură, a dovedit că am avut dreptate și că am făcut bine atunci când am refuzat dialogul cu ea.
Iată un comentariu al unui domn, pe nume Cornel Vâlsan, pe Facebook, că tot e președintele împărat pe respectiva rețea de socializare: „Un om cu niște principii morale nemțești, în momentul în care afla că un personaj din dosarul său a fost condamnat penal pentru fals în documente, făcea el însuși un pas inapoi, cerea o verificare suplimentară și calificată asupra legalității și temeiniciei documentelor folosite pentru achizițioanarea casei, si în cazul în care răspunsul era că documentele erau în neregulă sau erau susceptibile să nu fie în regulă, cerea anularea contractului de vânzare-cumpărare. Așa presupun eu că ar fi făcut orice om integru, darămite un  neamț. Pe de alta parte, nefiind primul imobil pierdut în instanță, cam pe aceleași nereguli și ilegalitati, nu mai poate beneficia de prezumția de bună credință, că a fost o greseală, că nu a verificat atent și a fost indus în eroare. Ba, din contră, trezește suspiciuni.” Vox populi!
Unii jurnaliști s-au chinuit să calculeze câți bani au încasat soții Iohannis sub formă de chirie de la banca austriacă pe care o găzduiesc la parter. Le-a dat suma de 320.000 de euro, calculul fiind făcut probabil după declarațiile de avere ale lui Iohannis. Eu nu mă mai obosesc fiind convins că suma este mult mai mare, deoarece primul contract de închiriere nu a fost declarat la Fisc, și pentru primii 60.000 de dolari încasați, în avans, pentru primii trei ani de chirie (2002 – 2005) nu s-a plătit impozit, conform verificărilor întreprinse de subsemnatul și publicate aici: Ce nu ştie ANI despre KLAUS (Iohannis)…
Întrebare de final: Noul ministru de finanțe al lui Cioloș va avea curajul să recupereze, de la președintele Klaus Werner Iohannis, banii încasați pentru chirie în mod necinstit și pe nedrept, de la banca austriacă Raiffeisen care activeză de mulți ani la parterul imobilului pierdut ieri în instanță? Acesta a fost și scopul tergiversării acestor procese pe o periodă de 16 ani, să încaseze rapacea familie Iohannis bani, cât mai mulți bani necinstiți și nemeritați!
                                                                                  Marius Albin MARINESCU

sâmbătă, 3 octombrie 2015

O ţară pentru un preşedinte sau reforma lui Iohannis

2015-09-26 15.25.37


Prolog 
La ultima întâlnire cu parlamentarii, domnul Iohannis, în cuvântul său împleticit, s-a referit şi la o nouă reformă a învăţământului. Pentru orice român de bună credinţă  mai puţin cunoscător în ale politicii dâmboviţene, referirea preşedintelui la învăţământ ar fi părut normală, având în vedere că înainte de a se politiza era un dascăl norocos de şcoală nouă, care reuşise ca din meditaţii şi bani primiţi de la părinţi pentru Cico  să îşi cumpere şase case. Este adevărat că nu are cine să stea în ele, nu are şase saşi micuţi, nu are nici măcar unul, dar care e problema, pot sta şi doi saşi în şase case, e treaba lor în care stau şi câţi copaci taie.
Politica învăţământului sau învăţământ politic?
Deci în cuvântul său rostogolit în faţa parlamentarilor reuniţi, domnul Iohannis, în cunoştinţă de cauză, critica inconsistenţa,  dar mai ales instabilitatea învăţământului românesc şi faptul că fiecare guvern,  dacă nu fiecare ministru a venit cu propria viziune privind educaţia şi a schimbat programele şcolare, examenele, calendarele, încât nu mai ştia nici părintele ce să cumpere nici elevul ce să înveţe. Păi de ce să îşi încarce săracul elev memoria cu date despre Ponta sau Andronescu, când la examenul de bacalaureat va fi întrebat despre Oprea, Prostoiu sau Bleaga? Înainte promoţiile de elevi se denumeau după nume celebre ale istoriei sau literaturii, cele militare după generali vestiţi. Acuma promoţiile se vor identifica după gafele celor sare au schimbat învăţământul până l-au făcut praf, adică promoţia Abramburica, promoţia Pricopie, cel cu “una din cea mai frumoasă şcoală”, promoţia Costoiu, cel cu“digitizarea” învăţământului, promoţia Liviu Pop cel care rezolva toate “problemele care le avea” promoţia Mang cel care vorbea cu „cei care îşi doreşte linia de predare in limba maghiara”,  etc.
Postavul de manta
Critica domnului preşedinte ar fi fost bine venită şi corectă dacă ar fi fost făcută de un om imparţial, dar venind din partea lupului cu ditamai postavul de manta, nu ştiu cât de bine venită e, pentru că practic reforma învăţământului în viziunea Iohannis înseamnă scoaterea pozei cu Băsescu din manual şi introducerea pozei cu domnia sa şi încă ceva pe deasupra.
Acuma, dacă poza ar fi fost introdusă în cărţile de învăţământ politic sau de istorie fie ea şi a evului mediu care se potriveşte mai bine cu epoca actuală, nu ar fi fost cu supărare, dar pupincurism ul şi slugărnicia responsabililor din învăţământ depăşesc limitele bunului simţ. Mi-a căzut din greşeală în mână o culegere de matematică pentru copiii de clasa a VI-a, culegere care nu seamănă nici pe departe cu renumitele culegeri Gheba după care a învăţat carte şi domnul preşedinte.
2015-09-26 15.35.38
Cărticica respectivă e bine colorată şi are pe ea 3 autori din care probabil  practic numai doi au lucrat la ea, al treilea, o doamnă sau domnişoara pe numele ei Paula Catalina sau Cătălina are o contribuţie aparte, domnia sa a adăugat la culegerea care costă 30 de lei, o o mică broşură care se spune că este gratuită, adică bonus, numită angelic “Jurnal de clasa a VI-a”. M-a muşcat şarpele de inimă să văd ce scrie prin jurnalul ăla, crezând că voi găsi ceva despre matematicieni de seamă despre oameni de ştiinţă români sau străini despre cum au apărut teorii sau teoreme şi alte chestii antrenante, interesante, legate de matematică. Ete punga Mărioară.
Jurnalul Copy-paste
2015-09-26 15.25.47
Jurnalul conţine, e adevărat şi câteva informări despre oarece matematicieni dar în proporţie de nici 10% din conţinutul obectului, în rest, numai informaţii care nu au nici o legătură cu ceea ce ar trebui să dezbată copii de clasa a VI-a la orele de matematică. Răsfoind jurnalul mă întrebam cine a aprobat maculatorul acela acolo lângă culegere şi, dacă este rodul transpiraţiei unei minţi luminate, de ce nu costă nici un ban? Oare să nu coste nimic munca profesorilor noştri? Înţeleg să nu le dăm salarii pentru că iată, dacă au noroc îşi pot lua şase case din meditaţii, dar chiar aşa, nici manualele nu le plătim? Dar răsfoind jurnalul doamnei Paula m-am convins că pe bună dreptate, nu făcea nici un leu. Şi atunci cum a întrat în tiparniţă? Simplu, la tema doi acolo unde sunt prezentate evenimentele lunii Noiembrie ale anului 2014, pagina începe cu fotografia şi date despre modul în care domnul Iohannis a câştigat alegerile şi cum a învins el balaurul roşu în al doilea tur de scrutin. Copii sunt informaţi că pe data de 2 Noiembrie a avut loc primul tur şi că s-au calificat pentru turul 2 domnii Ponta şi Iohannis. Data de 16 Noiembrie este prezentată prin prisma turului doi al alegerilor din România, după care aceiaşi copii sunt informaţi câte procente a avut domnul Iohannis şi faptul că zeci de mii de români din străinătate nu au putut vota din cauza proastei organizări a alegerilor. Iată cum sunt îndoctrinaţi copii încă din fragedă pruncie. Sunt curios ce conţineau jurnalele doamnei Paula până în 2014. Acuma, dacă aş fi văzut acolo o problemă de matematică scoasă din evenimentul postat, ceva de genul: dacă un preşedinte adună 185000 like-uri în 24 de ore, câte a primit pe secundă”, aş mai fi acceptat. Dar la o asemenea problemă copii s-ar da cap în cap pentru că rezultatul bate viaţa. La un calcul matematic corect ar trebui să le dea 2,14 like-uri pe secundă ceea ce este practic, tehnic şi logic imposibil, dar dacă Fecioara Maria a născut fără să cunoască bărbatul, de ce nu ar fi şi domnul Iohannis capabil de o minune? La fel ca şi Maradona, le-a primit cu mâna lui “Dumnezeu”.
Ce mai aflăm din jurnalul doamnei Paula, adică ce mai consideră ea că este absolut necesar să ştie la ora de matematică elevii de 12 ani? Le mai spune copiilor că pe data de 8 Septembrie 2014 Mario Cilic l-a bătut pe Nishikori la US Open, apoi despre loviturile aeriene ale Franţei asupra Irakului, despre raidurile din Siria, despre un raport ONU care a numărat 3245 de victime în conflictul din Ucraina şi despre victimele virusului Ebola. Toate astea în luna Septembrie 2014. Ca să nu o certe copiii că spune prostii doamna Paula dă în josul paginii şi sursa informaţiilor, https://ro.wikipedia.org/wiki/2014. Interesant este că nici măcar nu a făcut o selecţie a informaţiilor, le-a luat în sistemul Ponta şi le-a pus în jurnal fără să le selecteze, fără să vadă dacă fac obiectul interesului copiilor de clasa a VI-a. Asta este munca doamnei Paula. Pentru acest Copy – paste a fost doamna trecută coautor la culegerea respectivă. Pot pune pariu că doamna este membră a unui partid drag cuiva, nu spui cine. Bravo doamna Paula, trăiască legea Copy – Paste. Nu mai are rost să mai amintesc alte date, toate sunt luate cu copy-paste de pe sursa menţionată mai sus.
Cam asta despre culegerea de matematică a grupului Constantin şi Marlena Basarab – Paula Catalina.
invata germana pas cu pas
Învăţaţi germana  fără Iohannis

Revenind la clasa a VI-a şi reforma în învăţământ mai avem o minune. De anul acesta copii de clasa a VI-a dintr-o şcoală din Craiova sunt obligaţi să înveţe limba germană. De ce germană şi de ce obligaţi? Pentru că aşa e trendul nu? Dacă preşedintele vorbeşte germana, trebuie ca şi copii să înveţe germana dacă vor să ajungă preşedinţi. Îmi amintesc că precedentul cotrocean, la o deschidere de an şcolar îi îmbărbăta pe copii spunându-ne că nici lui nu prea i-a plăcut cartea şi uite a ajuns preşedinte. Acuma, cu reforma asta, nu mai ţine cu cârma, ca să ajungi preşedinte trebuie să înveţi limba germană. Întrebarea este dacă va fi suficient un mandat pentru copii ca să înveţe germana sau e nevoie de încă un mandat ca să fie în stare actualii elevi să se exprime la fel de fluent în germană cât se exprimă preşedintele în română? Probabil că mai marii învăţământului românesc urmăresc să îi înveţe pe copii germana ca să nu mai fie nevoit domnul Iohannis să îşi scrântească limba când le va vorbi, să se poată exprima în limba maternă iar dacă copii nu vor înţelege nimic, cum nu înţelegem nici noi acuma, să dea vina pe ei şi pe profesorii lor, că nu au învăţat bine germana. Bună socoteală, bună reformă. Schimbăm o ţară pentru un preşedinte. De ce nu, doamna schimbă arhitectura caselor RAPPS, domnul schimbă limba oficială în România, că doar de aia şi-a luat-o înapoi.


sâmbătă, 12 septembrie 2015

Conu Klausică faţă cu reacţiunea... musulmană, dar şi altele

Dovedind din nou că e un jucător, chiar dacă pe ascuns, nu pe faţă ca Băsescu, preşedintele nostru actual se luptă din greu ba pentru un guvern al său, personal, ba pentru un număr limitat de refugiaţi, că aşa le zic unii, musulmani. În ultima privinţă, împins de repetatele provocări şi insulte de pe Facebook şi alte (re)surse, de care nu ducem lipsă, a ieşit în sfârşit la rampă şi cu gura lui rareori vorbitoare a pronunţat cifra magică de transfugi, sau trans-altceva, care s-ar ridica pe la 1.700 şi încă un pic, să nu fie cifră rotundă, că s-ar vedea cât colo că e scoasă din burtă, nu neapărat a lui.
În privinţa guvernului, dacă văzu şi văzu că acesta nu prea are cum să fie tocmai (neo)liberal, aşa cum şi-l planificase, se pare că i-ar fi foarte bun şi unul mai progresist, liberschimbist, precum cel pus pe tavă de ghinărarul izmenar care, la cele 4 stele ale sale, şi-a adăugat încă un titlu de nobleţe, acela de plagiator, în sfânta tradiţie pontiacă. Asta cu toate că şi-a depăşit maestrul şi în această privinţă, fiind la rându-i distribuitor de asemenea titluri pe bază de plagiat la cacademia informaţională a naţiei, că altfel mi-e greu să o numesc, în asemenea condiţii. Tot în privinţa dlui ghinărar, ar mai fi unele lucruri de spus. Dar esenţa tuturor, sau chintesenţa, ca s-o scurtăm, ar fi că tot ce se ştie şi se miroase de prin părţile-i mai ascunse e că ar fi un demn reprezentant al instituţiilor oculte, cu ajutorul cărora şi-a clădit cariera, politică şi militară, în egală măsură. Că altfel ce ar fi căutat în postură de valet sau aghiotant al lui Miron Cozma, până colea pe la ultima lui mineriadă, când l-a pus pe luceafărul răhăţos al huilei în legătură (unii i-ar spune cârdăşie) cu conducerea poliţiei şi jandarmeriei, capitulardă în faţa hoardelor lui cvasimilitarizate, precum astăzi ale refugiaţilor.
Dar vorba lungă e sărăcie, aşa că nu mai are rost să căutăm noduri în papură şi grade pe epoleţi nevăzuţi nici unuia, nici altuia, mulţumindu-ne să ne întoarcem la febleţea noastră de la ultimele alegeri prezidenţiale încoace. Mare amator de case şi de chirii de sute de mii de euro, domnul preşedinte al statului a dovedit, încă de pe vremea mazilirii lui Crin Antonescu, că ştie să joace pe ascuns şi să muşte de la spate, când te aştepţi mai puţin. Am mai scris tot aici, încă dinainte de prezidenţialele mai sus evocate, cum l-a scos din joc definitiv pe fostul preşedinte al PNL, retrăgându-se şi el odată cu gingaşa floare lilială – mişcare deloc prevăzută de alţii –, din funcţia de locţiitor. Astfel încât Crin nu s-a mai putut întoarce decât prin alegeri în funcţia abandonată pe motiv de ţâfnă de erou naţional, alegeri ce fuseseră pregătite din timp cu liberalii ce făcuseră până atunci parte din armata lui Crin, armată de oşteni gata oricând să le trădeze şi pe mămicile lor. O iscusită mişcare a lui Klaus pe eşichierul partidului liberal, ce i s-a închinat aproape fără excepţie.
Dar, dacă i-a mers la liberali, nu prea i-a mers la PSD şi grangurul lor de atunci, Ponta cu tata-socru al partidului, bine înfipţi, toţi, în armia de primari cumpăraţi şi multitudinea de alegători cu patru clase, alcătuind popolul suveran. Erau prea mulţi şi baronii înfipţi bine mersi pe moşiile şi în interesele lor, alcătuind împreună un uriaş bloc de neclintit, chiar pentru DNA şi generalul Coldea, care tocmai începuseră să joace pe o altă partitură, odată cu pierderea unuia dintre dirijorii SRI, plecat cu treburi la Washington.
Şi fiindcă veni vorba de partitură, Klaus însuşi e unul din orchestranţi, doar că are ambiţii cu mult mai înalte, unele deja înfăptuite, altele programate pentru sărbătoarea sfântului aşteaptă. Asta pentru că jocurile nu sunt în mâinile lui, şi de aici tăcerea sa mai mult decât respectuoasă faţă de unele instituţii. Care instituţii dau impresia încă de a fi în faza de pertractări cu diversele tabere, sau cu unii reprezentanţi ai acestora.
Singurul câmp de bătălie care îi este deschis astăzi prezidentului nostru e acela al numărului de refugiaţi musulmani ce vor fi admişi pe pământ românesc. În rest, se luptă ai noştri...
Am spus pământ românesc? Scuze, mă trezisem parcă pe vremea lui Cuza...